De ce?

Mi-am propus un nou exercițiu – de fiecare dată când fac ceva să îmi pun următoarea întrebare: de ce vreau să fac asta?

Sunt sigură că mulți dintre noi practică acest exercițiu însă nu o conștientizează, și eu fac parte din această categorie.

Cum mi-am dat seama?

Săptămâna trecută am fost la conferința internațională JCI (Junior Chamber International) care se ține o dată pe an. JCI este un ONG care are drept scop producerea de schimbări pozitive în comunitate. JCI e prezent în mai mult de 100 de țări și 6 000 de comunități, iar la nivel internațional are peste 200 000 membri. La conferința ce a avut loc în Amsterdam au participat aproximativ 4 000 de oameni. Conferința a durat 5 zile în care au avut loc workshopuri, traininguri, adunări generale, forumuri și multe altele.

La majoritatea workshopurilor de care am beneficiat, “de ce-ul” a fost menționat ca exercițiul cheie dacă vrei să începi un nou proiect, un nou business, și nu în ultimul rând, dacă vrei să faci ceva, ca de exemplu să te implici într-o activitate nouă, să schimbi jobul, să participi la un eveniment.

Și dacă tot sunt în contextul “de ce-ului” să vă spun de ce am fost la conferință…

Mi-am dorit să învăț din experiența internațională, să descopăr ce fac alte țări, cum se implică în comunitate pentru a avea impact pozitiv.

Nu vreau să îmi fac o carieră internațională în JCI, să devin președinte, vicepreședinte, însă vreau să învăț de la oamenii care fac lucruri diferite pentru a avea o lume mai bună, care își dedică timpul personal voluntariatului, care gândesc nu doar pentru binele propriu ci pentru comunitate, pentru mediu.

Acesta a fost “de ce-ul” principal pentru a participa la conferință.

și ce am învățat.

Câteva idei și exemple care mi-au rămas în minte cel mai mult:

Viziune și strategie

Orice proiect ți-ai propus are nevoie de o viziune și o strategie clară. Da, știm asta, am învățat teoria, însă cât de des o punem în practică? Cât de des acea viziune și strategie este comunicată, înțeleasă și cunoscută de către membrii implicați în proiect?

Strategia trebuie agreată de toți membrii implicați altfel riști să le dai pe tavă ceva ce ar putea să nu le convină. Este bine să știi că ai o părere luată în considerare.

Starters4community

Companie socială care la rândul ei vrea să ajute alte companii sociale. Scopul acestor businessuri este în primul rând adresarea unei probleme sociale și după aceea crearea de profit.

Sunt atâtea nevoi în comunitate, cum ar fi dacă antreprenorii din România și-ar îndrepta privirea spre această piață? Desigur, este nevoie de o altă mentalitate, trebuie să gândești pentru binele oamenilor, pentru binele mediului și asta clar că nu e ușor pentru că am fost învățați, majoritatea, să ne pese în primul rând de noi.

Dacă vrei să faci antreprenoriat social, identifică problema întâi, cu siguranță vor veni și ideile creative dacă cu adevărat îți dorești soluționarea acestor probleme.

InStock – combaterea risipei alimentare

Un business social care își propune să lupte cu risipa alimentară, cum? folosind alimentele, care în mod normal sunt aruncate la gunoi, drept materie primă pentru prepararea bucatelor în restaurantele lor.

42% din risipa alimentară e cauzată de consumatorul final. Sunt multe metode de a preveni aceasta. InStock ne oferă și câteva sfaturi printre care: înainte de a face cumpărături, verifică ce ai în frigider, fă-ți o listă cu produsele pe care vrei să le cumperi, altfel ești tentat să cumperi multe produse de care nu ai nevoie, privește, miroase și gustă înainte de a arunca produsele.

Tot din alimente ce altfel ar fi risipite, instock produce bere, cereale…

Ei nu se gândesc doar la profit, însă se provoacă zilnic pentru a rezolva din problemele risipei. Noi de ce nu putem face asta?

Hidden impact

Deseori suntem gata să judecăm după aparențe. La fel suntem gata să luăm decizii și să acționăm fără a ne da seama care este impactul adevărat ale acelor acțiuni.

Babbette Procelijn mi-a descis ochii prezentându-mi câteva exemple de impact ascuns. Știam că nu facem bine mediului, însă nu cunoșteam răul pe care îl facem în cifre concrete.

Cu cât la sută credeți că mașinile electrice sunt mai bune decât autovehiculele alimentate cu combustibil?

Răspunsul conform calculelor lui Babette este că mașinile electrice au cu 30% mai puțin impact negativ asupra mediului, deci, nu chiar atât demult cum ne imaginam noi. Tot e mai bine să mergi cu bicicleta. Dar cunoașteți care este impactul de a zbura cu avionul? Un zbor dus-întors Los Angeles – Amsterdam ar necesita plantarea a 1 100 copaci per persoană.

În poza de mai jos, tot ea, ne-a oferit informații despre top zece impacturi în viața noastră de zi cu zi.

Nu pot să nu atrag atenția asupra cărnii, observați cât de mare este impactul cărnii asupra mediului?! Îngrijorător, mai ales când mă gândesc că în România carnea este alimentul principal pentru mulți locuitori.

 

 

 

B2D – business to doctors

V-ați gândit că oamenii ar putea fi lecuiți de tot felul de boli doar prin mâncarea de legume, zero pastile sau dacă starea pacientului este gravă să i se prescrie pastile la nivel minim. Imaginați-vă că mergeți la doctor și el se interesează despre alimentația voastră, modul de viață și în final vă prescrie o serie de legume, de exemplu “broccocress” (brocoli, vezi poza).

Principiul 80% legume și 20% carne sau pește reprezintă punctul de pornire aprobat de Koppert Cress și realizat de Rob Baan în eforturile sale de a face Olanda cea mai sănătoasă țară din lume.

Mi-aș dori și noi să aplicăm mișcarea propusă în gastronomie de olandezi, bazată pe cinci principii: cultura, natura, sănătatea, calitatea și valoarea.

Și încă ceva, știți de la ce provine cuvântul “restaurant”? – din franceză, restaurer – a restaura la o stare anterioară. Iar noi am transformat restaurantele tocmai în opusul semnificației sale, mâncăm până nu mai putem, iar a doua zi ne promitem că vom face o pauză.

Oameni altfel

La conferință am avut plăcerea să cunosc câștigătorii TOYP (Ten Outstanding Young People – Zece Tineri Remarcabili). Acești oameni ne-au demonstrat că se poate, se poate să nu ne gândim doar la noi, că este posibil să faci ceva pentru societate astfel încât să produci o schimbare în bine.

Ce m-a impresionat îi că sunt oameni tineri, simpli, fără putere financiară, însă cu foarte multă putere interioară. De exemplu, Massa Aboujeib, folosind arta vindecării psihologice, ajută copiii din Siria care sunt traumatizați de efectele războiului.

După această săptămână minunată vreau să cred că m-am schimbat un pic, m-am schimbat în mai bine, îmi doresc să vă molipsesc și pe voi.

P.S. De ce am scris acest articol, răspunsul este aici.

1 thought on “De ce?”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *